În România, pensionarea nu mai înseamnă oprirea activității profesionale. Potrivit datelor Eurostat, 55,5% dintre românii cu vârste între 50 și 74 de ani care au început să încaseze pensia de vârstă continuă să muncească. România se situează astfel peste media Uniunii Europene în privința participării active a seniorilor pe piața muncii.
Mai mult de jumătate dintre acești pensionari aleg un program de lucru part-time, în contrast puternic cu doar 3% dintre ne-pensionarii de aceeași vârstă care optează pentru același regim. Aceste cifre reflectă o realitate economică în care munca post-pensionare devine o soluție pentru completarea veniturilor, dar și pentru menținerea unei vieți active.
Cei care au lucrat pe cont propriu – cei mai activi după pensie
Fenomenul este și mai vizibil în rândul pensionarilor care au fost lucrători independenți. La nivelul UE, 56,4% dintre aceștia rămân activi după pensionare. În Suedia, procentul atinge un impresionant 98,4%, iar în Finlanda și Irlanda se situează peste 87%.
La polul opus, doar 18,2% dintre foștii antreprenori din Spania și 20,3% din Grecia continuă să muncească după ieșirea la pensie.
Munca part-time – echilibrul între nevoi financiare și efort fizic
În 2023, 10,2% dintre pensionarii din Uniunea Europeană (cu vârste între 50–74 ani) erau angajați. Dintre aceștia, 57% munceau cu program redus. Prin comparație, doar 16,2% dintre angajații ne-pensionari din aceeași categorie de vârstă lucrau part-time.
Țări precum Croația (89,4% dintre pensionarii activi muncesc part-time), Suedia (79,2%) și Belgia (78%) arată că munca redusă devine regula, nu excepția. Acest model oferă un echilibru între veniturile suplimentare și limitele fizice ale vârstei.
În schimb, Bulgaria (9,2%), Lituania (19%) și Letonia (23,2%) au cele mai mici procente de muncă part-time în rândul pensionarilor activi.
România: pensia nu mai echivalează cu inactivitatea
În România, această tendință reflectă atât nevoia personală, cât și realități sistemice:
-
Pensiile mici, care nu acoperă nevoile zilnice;
-
Lipsa unei reforme reale a sistemului de pensii;
-
Deficitul de forță de muncă în anumite sectoare;
-
Nevoia de a rămâne activ – profesional și social.
Cu toate acestea, munca part-time nu este populară în rândul ne-pensionarilor, ceea ce indică faptul că, în România, acest tip de program de lucru este perceput mai degrabă ca o soluție „de compromis” după pensionare decât ca o alegere de carieră.