Creșterea TVA devine tot mai iminentă, iar întrebarea-cheie rămâne: cine va plăti nota de plată? Conform discuțiilor recente dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor politice, România se pregătește să adopte un nou pachet fiscal, care va include – cel mai probabil – și majorarea taxei pe valoare adăugată.
În prim-planul propunerilor se află renunțarea la cotele reduse de TVA de 5% și 9% pentru anumite domenii, precum HoReCa, care ar putea fi uniformizate la 19%. În paralel, cota standard de 19% ar putea urca la 21%, cu excepții păstrate doar pentru alimente, apă și medicamente – care ar putea beneficia chiar de o reducere la 5%, dacă scenariul cel mai dur va deveni realitate.
1 punct procentual = 1,5 miliarde de euro
Consultantul fiscal Adrian Bența explică de ce această măsură este tentantă pentru guvernanți: „Majorarea TVA este cea mai rapidă și eficientă metodă de a colecta bani la buget. Se estimează că fiecare punct procentual în plus la TVA aduce între 1,4 și 1,5 miliarde de euro încasări suplimentare.”
Dar acest plus în vistieria statului se traduce într-un minus clar în portofelul românilor. Potrivit lui Bența, nu companiile sunt cele care vor suporta costul real, ci consumatorii finali – persoanele fizice și firmele mici. Practic, presiunea fiscală va fi distribuită uniform, afectând întreaga populație, nu doar anumite categorii specifice, cum se întâmplă în cazul accizelor.
Ce alte măsuri sunt pe masă?
Luni urmează să fie finalizată lista măsurilor fiscale, într-o întâlnire-cheie între Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Iată propunerile vehiculate:
-
Impozitul pe dividende: de la 10% la 16%
-
Impozitul pe profit: de la 16% la 19%
-
Taxa de solidaritate: 16% pentru veniturile peste 10.000 lei/lună
-
Contribuții la sănătate (CASS): pentru pensiile de peste 2.500–3.000 lei
-
CAS și CASS: aplicabile și contractelor pe drepturi de autor
-
TVA mai mare și pentru jocuri de noroc
-
Reducerea unor sporuri și desființarea a 20% dintre instituțiile de stat
-
Tichetele de vacanță: păstrate doar pentru angajații cu salarii sub 6.000 lei, în valoare de 800 lei și utilizabile doar în extrasezon
Presiunile de la Bruxelles devin greu de ignorat
Comisia Europeană a început deja procedura de deficit excesiv împotriva României, avertizând că, în lipsa unor măsuri clare și rapide, fondurile din PNRR și coeziune ar putea fi suspendate.
Țara noastră a fost somată să prezinte până la Consiliul Ecofin din 8 iulie un plan credibil de reducere a deficitului bugetar. Dacă nu, riscurile sunt „sancțiuni și decredibilizarea țării”, avertizează ministrul Finanțelor, Barna Tánczos.
Cheltuieli în creștere, deficite persistente
Comisia Europeană notează că:
-
România a avut un deficit de 9,3% din PIB în 2024
-
Se estimează un deficit de 8,6% în 2025
-
Cheltuielile nete vor depăși plafonul permis
-
Datoria publică a crescut cu peste 10 puncte procentuale din 2021
Implementarea unui plan fiscal pe termen mediu și reforme structurale în 2025 sunt esențiale pentru redresarea fiscală și accesarea fondurilor europene, potrivit Comisiei.