„Potopul” care ne avertizează: Furtunile tot mai violente, semnal clar al încălzirii globale. Orașele, nepregătite și vulnerabile

 


Furtuna violentă din 9 iunie, care a paralizat Capitala și județul Ilfov, nu este un simplu episod meteorologic izolat, ci un semnal de alarmă despre realitatea schimbărilor climatice, avertizează climatologul Roxana Bojariu.

Străzi transformate în râuri, copaci smulși din rădăcini, un mall evacuat și sute de intervenții de urgență – acesta a fost tabloul unei după-amieze haotice, cu peste 600 de situații de urgență raportate și două persoane luate de viitură în apropierea Bucureștiului.

„Nu vom scăpa de ploi în zilele următoare”, avertizează Bojariu, explicând că astfel de fenomene vor deveni norma, nu excepția.

O rețetă predictibilă pentru un dezastru

Climatologul a explicat că solul era deja saturat, temperaturile au depășit media perioadei, iar un front rece venit în contact cu aerul cald de la sol a declanșat un dezechilibru major. Rezultatul? O ploaie torențială extrem de intensă, pe un fond de instabilitate atmosferică accentuată.

„Am avut tot combustibilul necesar pentru un potop. Cantități mari de vapori de apă s-au acumulat în atmosferă, iar în combinație cu aerul rece de la altitudine, s-a produs o explozie de energie sub forma furtunii”, a declarat Bojariu.

Ea subliniază că aceste fenomene nu sunt noi ca tipologie, dar sunt tot mai intense și mai frecvente – efect direct al încălzirii globale.

Orașele – între victimă și vinovat

Dincolo de atmosferă, orașele agravează problema. Sistemele de canalizare sunt depășite, asfaltul și betonul nu permit infiltrarea apei, iar lipsa spațiilor verzi creează un mediu care amplifică efectele acestor ploi extreme.

„Orașele sunt atât sursă, cât și victimă a schimbărilor climatice. Emit cantități mari de gaze cu efect de seră și, în același timp, nu sunt pregătite să absoarbă impactul local al acestor transformări”, a declarat climatologul.

Soluțiile există, dar sunt prea lent implementate: păduri urbane, centuri verzi, colectarea inteligentă a apei pluviale, infrastructură modernizată. Însă fără voință politică și investiții urgente, episoade precum cel de luni vor deveni din ce în ce mai periculoase.

Avertisment: urmează alte episoade extreme

Deși temperaturile au mai scăzut temporar, Bojariu a precizat că instabilitatea persistă, iar săptămâna viitoare pot apărea din nou furtuni similare.

„E esențial să urmărim prognozele de tip nowcasting – adică pe termen foarte scurt – pentru că ne pot salva de la dezastre”, a adăugat ea.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a recunoscut că fenomenul nu a fost izolat și a cerut autorităților locale să regândească urgent infrastructura urbană, pentru a face față climei tot mai imprevizibile.

Concluzie: Clima s-a schimbat. Noi?

Evenimentul din 9 iunie este un avertisment dur, transmis cu fulgere și apă până la genunchi. Fără adaptare, fără politici coerente și fără acțiune urgentă, „normalul” de altădată va deveni rapid imposibil de recunoscut. Iar orașele vor continua să plătească prețul, în vieți, pagube și neputință.


Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche