Un sistem agricol în derivă: seceta, datoriile și pericolul monopolurilor
Seceta prelungită, pandemia și criza cerealelor declanșată de războiul din Ucraina au adus agricultura românească într-un punct critic. Din ce în ce mai multe ferme – mari sau mijlocii – se văd obligate să închidă porțile, împinse spre faliment de datorii și producții tot mai scăzute. În spatele acestui colaps se conturează un fenomen mult mai grav: apariția unui monopol agricol regional, mai ales în sudul țării și sudul Moldovei.
De la secetă la faliment
Condițiile climatice nefavorabile și volatilitatea pieței au dus la scăderea masivă a veniturilor fermierilor, care nu și-au mai putut achita datoriile către distribuitori sau creditori. Insolvențele s-au înmulțit, iar anul trecut nu mai puțin de 123 de companii agricole au ajuns în instanță, număr care continuă să crească, potrivit federațiilor de profil. Nu doar micii fermieri au fost afectați, ci și jucători importanți din industrie, cu zeci de milioane de euro în pasiv.
Monopolul prinde rădăcini
În unele cazuri, distribuitorii de inputuri agricole au preluat controlul asupra fermelor client, devenite insolvabile. Acestea funcționează acum ca „ferme satelit”, deținute indirect de un distribuitor-mamă, într-un sistem care concentrează tot mai multă putere economică în mâini puține.
„Este un fenomen îngrijorător. Înseamnă polarizare, tranzacții obscure cu terenuri și cereale, dar și dispariția antreprenorului local”, avertizează Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro.
Cazuri recente de insolvență
Printre exemplele notabile se numără RDF SRL și Dachim SRL, care au cerut insolvența în 2025, cu datorii de aproximativ 20 de milioane de euro. Anterior, au fost operate mai multe transferuri de active între firmele din grup, generând un adevărat lanț de datorii. Printre creditorii afectați se regăsesc nume mari, precum Banca Transilvania, Bayer, Nufarm și Lidea.
Tot în acest context, Top Seeds SA – companie fondată în 2010 de Daniel Bâja, care viza chiar listarea la bursă – a ajuns în incapacitate de plată, cu datorii de peste 145 de milioane de lei. Cauzele: seceta, conflictul din Ucraina și efectele pandemiei.
Agricultura superintensivă: o soluție cu efecte secundare
Marile corporații care preiau fermele aflate în dificultate nu aduc neapărat stabilitate în mediul rural. Acestea practică o agricultură superintensivă, cu utilaje moderne, dar cu personal redus, contribuind la depopularea satelor și slăbirea economiei locale.
„O corporație mare va veni cu utilaje uriașe și cu foarte puțini angajați. Asta nu este ceea ce ne dorim pentru România rurală”, punctează Ionel Arion.
Unde se concentrează fenomenul
Monopolul agricol se instalează în sudul țării și în sudul Moldovei, unde distribuitori mari controlează zeci de ferme prin preluarea activelor și a codurilor fiscale. „Un mega-distribuitor ajunge să aibă o rețea de sateliți care lucrează exclusiv pentru el”, explică reprezentantul Pro Agro.
Recolte slabe în 2024
Anul trecut, producțiile agricole au fost în scădere semnificativă:
-
Grâu: -14%, până la 8,5 milioane tone
-
Porumb: -27%, până la 10,4 milioane tone
-
Floarea soarelui: -3,7%, până la 1,7 milioane tone
-
Rapiță: 1,4 milioane tone, sub nivelul anului precedent
Chiar dacă România conduce în UE la suprafața cultivată cu porumb și floarea-soarelui, randamentele la hectar rămân net inferioare față de țările vest-europene.