Un nou proiect de lege care a trecut tacit de Camera Deputaților și a ajuns în Senat stârnește controverse aprige. Propunerea legislativă, inițiată de parlamentarii liberali, ar permite anumite structuri ale Ministerului de Interne să acceseze imagini din camerele de supraveghere ale spațiilor publice fără a fi nevoie de un mandat judecătoresc, ceea ce a declanșat îngrijorări legate de posibile abuzuri privind intimitatea cetățenilor.
Potrivit proiectului, în situații de urgență sau pentru monitorizarea operativă a evenimentelor, MAI ar putea accesa în timp real și fără costuri camerele de supraveghere instalate în locuri publice. Aceasta prevedere a generat o largă dezbatere publică, criticii argumentând că legea ar putea facilita supravegherea generalizată a populației sub pretextul securității.
Deputatul PNL Cristina Trăilă, unul dintre inițiatorii legii, insistă că scopul măsurii nu este de a filma cetățenii fără consimțământul acestora, ci de a utiliza dispozitivele video ale forțelor de ordine pentru a înregistra activități cu potențial infracțional în spații publice, în mod legal și transparent. Ea subliniază că această facilitare a accesului la imagini este destinată exclusiv situațiilor critice care necesită intervenții rapide ale autorităților.
Cu toate acestea, opoziția și diverse organizații pentru drepturile omului au exprimat preocupări serioase referitoare la posibilitatea ca acest act normativ să încalce drepturile la intimitate și protecția datelor personale, cerând reevaluarea termenilor săi într-un cadru mai larg de discuții publice. Acestea solicită o clarificare a situațiilor în care accesul la camerele de supraveghere este justificat și mecanisme stricte de control și supervizare a modului în care aceste prerogative sunt exercitate de autorități.
Dezbaterea continuă în Senat, unde proiectul trebuie să primească un vot decisiv. În funcție de rezultatul acestui vot, proiectul de lege ar putea fi promulgat sau respins, determinând viitorul supravegherii publice în România.