O analiză publicată marți de Guvern arată că o eventuală reducere cu 40% a numărului maxim de posturi admise în administrația locală ar lăsa fără locuri de muncă peste 13.000 de angajați la nivel național. Cele mai mari pierderi s-ar înregistra în județele Prahova, Argeș și Suceava, dar și în Municipiul București.
Potrivit datelor oficiale, măsura ar afecta 1.655 de unități administrativ-teritoriale, adică peste jumătate din totalul existent. În cifre absolute, cele mai multe posturi ar dispărea în Prahova (724), Argeș (649), Suceava (627), Mureș (513) și București (709). La polul opus, județe precum Bihor, Tulcea sau Vaslui ar resimți cel mai puțin aceste tăieri.
Analiza relevă și un paradox: în timp ce unele județe ar trebui să reducă semnificativ aparatul administrativ, altele, precum Timiș, Vaslui, Olt, Ilfov sau Iași, ar putea angaja personal suplimentar.
Efecte procentuale și distribuția reducerilor
Din punct de vedere procentual, cele mai mari scăderi s-ar înregistra în Galați (17% din totalul posturilor ocupate), Argeș și Sălaj (16% fiecare), Mehedinți și Prahova (15%). Printre județele mai puțin afectate procentual se numără Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad, Bacău și Vaslui (5%).
La nivel de primării, cele mai multe reduceri ar viza unități din Buzău (69), Prahova (68), Dolj și Iași (65 fiecare), Dâmbovița și Vrancea (62), dar și Galați, Argeș și Mureș.
Premierul Bolojan: „O reducere sub 30% nu are efecte reale”
Premierul Ilie Bolojan a explicat că o tăiere de doar 25% ar fi „aproape nulă”, întrucât s-ar referi la posturi vacante sau niciodată înființate. În prezent, numărul maxim de posturi permise prin lege este de circa 190.000, însă organigramele aprobate însumează 164.000, dintre care doar 129.000 sunt efectiv ocupate. Restul – aproximativ 61.000 – sunt fie vacante, fie neînființate.
„Numărul posturilor neocupate reprezintă 32% din total. Orice reducere mai mică de 30% înseamnă tăierea unor posturi fictive și nu are impact real asupra cheltuielilor de personal”, a precizat șeful Guvernului.
„Lista neagră” și soluțiile propuse
Bolojan a atras atenția că numeroase primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal și depind exclusiv de bugetul de stat. Doar în primele șase luni din acest an, cheltuielile de personal au ajuns la 7 miliarde de lei.
Pentru a limita presiunea asupra bugetului, premierul propune trei direcții de reformă:
-
Reducerea personalului și a cheltuielilor, menținând actuala structură administrativă;
-
Descentralizarea, astfel încât deciziile să fie luate la nivel local și patrimoniul nevalorificat de ministere să fie transferat comunităților;
-
Reorganizarea teritorială, măsură de perspectivă, ce ar necesita consens politic, dar care ar putea duce la desființarea unor unități administrative considerate neviabile financiar.
„Ori reducem aceste cheltuieli și funcționăm pe structura actuală, cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică din punct de vedere financiar”, a conchis premierul.