Creșterea impozitării pentru Persoanele Fizice Autorizate (PFA-uri) și obligativitatea înregistrării tranzacțiilor în registrul electronic au generat dificultăți semnificative pentru meșterii populari din România, în special pentru cei cu vârsta peste 70 de ani. Multora dintre acești artizani tradiționali li se pare dificil să navigheze în noul peisaj fiscal și birocratic, ceea ce i-a determinat pe unii să renunțe la activitatea lor.
În plus, piața este inundată de produse contrafăcute de artă tradițională, adesea importate, care nu doar că subminează autenticitatea și valoarea lucrărilor autentice, dar complică și mai mult situația meșterilor autentici. În ciuda acestor provocări, cererea pentru produsele de artă tradițională autentică a crescut pe măsură ce numărul meșterilor a scăzut, un paradox care evidențiază un apetit crescut pentru conservarea patrimoniului cultural.
Conform Eurostat, speranța de viață în România este de 76,6 ani, fiind una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, ceea ce subliniază o presiune adițională asupra meșterilor vârstnici care se luptă să mențină tradițiile vii.
În contextul economic general, Ministerul Finanțelor a împrumutat 12,9 miliarde de lei în aprilie, reflectând o nevoie crescută de finanțare din partea statului, un nivel alarmant comparativ cu recordurile anterioare. În plus, 1,8% dintre angajații din România au lucrat peste 49 de ore săptămânal în ultimul an, subliniind o tendință de muncă extensivă care poate contribui la stres și la o calitate a vieții redusă.
Aceste condiții subliniază importanța unei abordări coordonate pentru sprijinirea artizanilor și a întregii industrii a artei tradiționale, inclusiv prin reconsiderarea politicilor fiscale și prin combaterea mai eficientă a pieței produselor contrafăcute. Ajustările legislative și sprijinul concret pentru meșterii tradiționali pot ajuta la păstrarea acestui segment important al patrimoniului cultural românesc.