Spania se menține pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață, cu un impresionant 84 de ani, depășind media europeană de 81,5 ani, conform ultimelor date publicate de Eurostat și citate de EFE. În contrast, România se situează la antipod, cu a treia cea mai mică speranță de viață din UE, înregistrând 76,6 ani, fiind precedată doar de Letonia și Bulgaria, cu speranțe de viață de 75,9 ani, respectiv 75,8 ani, potrivit Agerpres.ro.
Cu toate acestea, România a înregistrat cea mai mare creștere a speranței de viață din 2019 până în 2023, cu un avans de un an. Această creștere a fost urmată de îmbunătățiri notabile în Lituania (+0,8 ani) și Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Malta (+0,7 ani fiecare), demonstrând progrese semnificative în regiune.
În schimb, Austria și Finlanda au experimentat cele mai mari scăderi, cu o diminuare a speranței de viață cu 0,4 ani pentru fiecare țară, urmate de Estonia și Olanda, care au consemnat scăderi de 0,2 ani.
Datele preliminare arată că Spania continuă să dețină recordul pentru cea mai mare speranță de viață la naștere în UE, urmată îndeaproape de Italia (83,8 ani) și Malta (83,6 ani). În total, 15 din cele 27 de state membre ale UE depășesc media comunitară.
Se observă un gradient geografic în ceea ce privește speranța de viață, țările din Europa de Est și țările baltice înregistrând cele mai scăzute valori, în timp ce țările mediteraneene, scandinave și din Europa Centrală se bucură de o longevitate mai mare.
Lista completă a speranței de viață în UE, de la cea mai mare la cea mai mică, include: Spania (84 ani), Italia (83,8 ani), Malta (83,6), Suedia (83,4), Luxemburg (83,4), Franța (83,1), Belgia (82,5), Cipru (82,5), Portugalia (82,4), Olanda (82), Slovenia (82), Danemarca (81,9), Finlanda (81,7), Grecia (81,6), Austria (81,6), Germania (81,2), Cehia (80), Estonia (78,8), Croația (78,8), Polonia (78,6), Slovacia (78,1), Lituania (77,3), Ungaria (76,9), România (76,6), Letonia (75,9) și Bulgaria (75,8).
Analizând evoluția din ultimii ani, se remarcă faptul că, deși pandemia de COVID-19 a afectat temporar speranța de viață globală, multe țări din UE și-au revenit, demonstrând reziliență și capacitatea de adaptare la crizele de sănătate publică.