Primăria Cornetu a alocat peste 1.1 milioane RON pentru servicii de consultanță într-o gamă variată de proiecte, de la depunerea de proiecte pentru fonduri regionale și europene, până la planificarea infrastructurii locale, precum pistele de biciclete și sistemele de canalizare. În contextul acestor investiții substanțiale, apar întrebări serioase referitoare la eficacitatea cheltuielilor și la beneficiile reale aduse comunității din Cornetu.
Suma de 250.000 RON pentru consultanța în depunerea unui proiect sub Prioritatea 6 a Programului Regional ridică semne de întrebare privind costurile exorbitante. Este vital să se determine dacă aceste fonduri au fost transpuse în proiecte aprobate și implementate, care aduc schimbări pozitive pentru locuitori.
Proiectele de infrastructură, cum ar fi pistele de biciclete, cu o alocare totală de 285.000 RON pentru consultanță și proiectare, sunt inițiative laudabile pentru promovarea mobilității.
Investițiile în consultanță pentru proiecte fotovoltaice și pentru monitorizarea proiectelor, cum sunt cele 150.000 RON pentru POIM Fotovoltaice, ar trebui să ducă la economii semnificative și la un impact ecologic redus. Totuși, lipsa de transparență în rezultatele concrete ale acestor proiecte este un motiv de îngrijorare.
Un alt punct critic este lipsa de informații privind rezultatele studiilor de fezabilitate, cum ar fi cele pentru rețelele de canalizare pluvială, cu investiții totale de peste 34.000 RON. Comunitatea merită să știe dacă aceste studii au dus la îmbunătățiri reale ale infrastructurii sau dacă au rămas în sertarele birourilor administrative.
Investițiile repetate în consultanță ridică întrebarea dacă Primăria Cornetu nu ar putea dezvolta o capacitate internă de a gestiona și implementa aceste proiecte, reducând astfel costurile și dependența de firme externe. Aceasta ar putea fi o modalitate eficientă de a folosi fondurile publice într-un mod mai responsabil și transparent.
Primăria Cornetu a direcționat sume considerabile către diverse domenii esențiale pentru dezvoltarea comunității locale. De la îmbunătățirea infrastructurii până la sprijinirea grupurilor vulnerabile, aceste investiții au modelat peisajul urban și social al comunei.
În 2020, cheltuielile s-au concentrat pe îmbunătățirea străzilor (3.710.314 RON) și pe autoritățile executive (2.562.415 RON). Acest accent pe infrastructură a fost dublat de un suport considerabil pentru asistența socială în caz de invaliditate (2.220.981 RON). Casele de cultură și educația primară au primit, de asemenea, fonduri însemnate, indicând o încercare de echilibrare între dezvoltarea fizică a comunei și nevoile culturale și educative ale locuitorilor săi.
În 2021, autoritățile executive și străzile au continuat să primească cele mai mari alocări bugetare (2.868.711 RON și 2.250.369 RON), reflectând o continuare a investițiilor în infrastructură. Asistența socială și educația primară au menținut o prezență puternică în buget, cu 2.088.115 RON și 1.346.805 RON.
Anul 2022 a adus o schimbare majoră, cu o creștere exponențială a fondurilor pentru prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor (9.314.803 RON), o măsură necesară pentru a proteja comunitatea de dezastre naturale. Alte domenii cheie au rămas educația și asistența socială, alături de autoritățile executive.
2023 a continuat tendința de investiții masive în prevenirea inundațiilor (6.911.757 RON), străzi (3.601.195 RON) și asistența socială (3.044.352 RON). Educația a primit, de asemenea, fonduri semnificative, subliniind o prioritate constantă pentru dezvoltarea resurselor umane.
În 2024, cheltuielile s-au redus în majoritatea domeniilor, cu autoritățile executive și asistența socială primind cele mai mari sume (867.750 RON și 848.957 RON). Această ajustare poate reflecta o recalibrare a bugetelor în urma finalizării unor proiecte majore sau o adaptare la nevoile emergente ale comunității.
Deși Primăria Cornetu a alocat fonduri substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea grupurilor vulnerabile, este esențială o evaluare a impactului acestor cheltuieli. Comunitatea are nevoie de transparență în privința modului în care aceste fonduri au fost folosite și a beneficiilor reale aduse. În special, proiectele de infrastructură și prevenirea dezastrelor naturale necesită o monitorizare atentă pentru a asigura că rezultatele sunt pe măsura investițiilor realizate.
Așadar, așteptăm un răspuns oficial, din partea primăriei, la neclaritățile noastre:
UPDATE: Atașăm răspunsul primăriei, la articolul nostru.
